Puţini ştiu că în cimitirul evreiesc din bd. Ion Mihalache din Bucureşti exista pe vremuri un mormânt care, ani de-a rândul, a băgat groaza în cei care veneau să se reculeagă la căpătâiul rudelor decedate. “Aici se odichneşte remăşiţele mortuare ale reposatului Adolf Hitler încetat din viaţă la 26 octombrie 1892 în etate de 60 de ani. Rugaţi-vă pentru dânsul” – aceasta era inscripţia de pe controversata piatră funerară.
Totul a început în momentul în care un salariat al cimitirului a dat la o parte, cu mâna, plantele agăţătoare care crescuseră în exces pe piatra tombală. Omului i-a stat inima-n loc. Când şi-a mai revenit, a alertat imediat conducerea comunităţii evreieşti. Cu toţii s-au speriat. Nimeni nu ştia cine a fost acel Adolf Hitler înmormântat la Filantropia şi de ce se numea exact ca Dictatorul care poate, chiar la acea oră, semna un ordin de exterminare a evreilor. Pentru că ţara se afla atunci într-o perioadă tulbure, inscripţia românească de pe placa funerară a fost distrusă, ca să nu se dea amploare descoperirii şi ca să nu afle autorităţile române sau germane această poveste. Curios, Marius Mircu, decanul de vârstă al scriitorilor şi ziariştilor evrei din România, a început să facă cercetări în legătură cu acest mormânt ciudat. A căutat prin revistele şi ziarele vremii, unde a descoperit o reclamă a unui magazin de pălării din strada Regală, al cărui proprietar se numea chiar Adolf Hitler. Părea doar o coincidenţă şi cu toţii au răsuflat uşuraţi. Ziaristul a pus la dispoziţia federaţiei dovezile, iar administratorii cimitirului, convingându-se, au dispus refacerea pietrei tombale, mormântul devenind obiectiv turistic. După un timp, Marius Mircu, fratele academicianului Solomon Marcus, Israel Marcus pe adevăratul lui nume, povesteşte toată întâmplarea în cartea sa ”Filantropia, un cimitir plin de viaţă”
Hitler din cimitirul Filantropia s-a născut în 1832, deci, avea o vârstă apropiată de a lui Alois Hitler, cel care se presupune că ar fi fost tatăl Fuhrerului. Acesta a văzut lumina zilei în 1837 la Waldviertel, în Austria. Tatăl dictatorului provenea dintr-o căsătorie nelegitimă şi fusese crescut de Johann Nepomuk Hiedler, cel care l-a înfiat pe când avea 39 de ani, iar, apoi, a primit numele Hitler pentru a putea moşteni o fermă în valoare de 5000 de florini. Alois a fost căsătorit de trei ori, ultima soţie Klara Pozl, dând naştere celui mai temut dictator al omenirii. S-a aflat apoi că bunicul acesteia şi tatăl adoptiv al lui Alois erau fraţi, ceea ce a generat un mare scandal atunci. Istoricii au dezvăluit că numele de Hitler a aparţinut unor vechi familii semite, iar de-a lungul timpului au apărut informaţii bizare. Este foarte posibil însă ca aparatul de propagandă al Gestapoului să fi fabricat, de fapt, biografia Fuhrerului, lansând ştirea că austriacul Alois Hitler este tatăl dictatorului şi nu evreul Adolf Hitler, cel care este îngropat în cimitirul bucureştean. Totuşi, oricât ar părea de ciudat e posibil ca tatăl natural să fie altul decât cel “oficial”: adică nu Alois Hitler, austriacul cu posibilă origine evreiască, ci Adolf Hitler, evreul austriac emigrat în România pe la sfârşitul secolului al XIX-lea. Adică, pălărierul din Filantropia. O cercetare istorică atentă ar putea da răspunsul, şi, cine ştie ce putem afla?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu