Interviu cu Dumnezeu de Octavian Paler

Interviu cu Dumnezeu de Octavian Paler 

-  Ai vrea să-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu. 

-  Dacă ai timp... i-am răspuns. Dumnezeu a zâmbit. 

- Timpul meu este eternitatea... Ce întrebări ai vrea să-mi pui? 

-  Ce te surprinde cel mai mult la oameni ? 

Dumnezeu mi-a răspuns: 

 Faptul că se  plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească..., iar apoi tânjesc să fie copii; că îşi pierd sănătatea pentru a face bani..., iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea. 

   Faptul că se gândesc cu teamă la viitor şi uită prezentul iar astfel  nu trăiesc nici prezentul nici viitorul; că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit. 

Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp. 

Apoi am întrebat: 

-  Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai  dori să le înveţe copiii tăi ? 

  Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc..., şi că durează mai mulţi ani  pentru ca acestea să se vindece; 

  Să înveţe că un om bogat nu este  acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai  puţin; 

  Să înveţe că există oameni care îi iubesc dar, pur şi simplu  încă nu ştiu să-si  exprime sentimentele; 

  Să înveţe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru si că pot să-l  vadă în mod diferit; 

  Să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalti şi că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi. 

-  Mulţumesc pentru timpul acordat..., am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie? 

Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a spus: 

-  Doar faptul că sunt aici, întotdeauna.