10 Lessons from Einstein.. 10 lectii de viata de la Albert Einstein

EN: 10 Lessons from Einstein

1. Follow Your Curiosity “I have no special talent. I am only passionately curious.”

2. Perseverance is Priceless “It’s not that I’m so smart; it’s just that I stay with problems longer.”

3. Focus on the Present “Any man who can drive safely while kissing a pretty girl is simply not giving the kiss the attention it deserves.”

4. The Imagination is Powerful “Imagination is everything. It is the preview of life’s coming attractions. Imagination is more important than knowledge.”

5. Make Mistakes “A person who never made a mistake never tried anything new.”

6. Live in the Moment “I never think of the future – it comes soon enough.”

7. Create Value “Strive not to be a success, but rather to be of value.”

8. Don’t be repetitive “Insanity: doing the same thing over and over again and expecting different results.”

Spiritul liber

Spiritul liber

Spiritul liber e precum apa, bland prin prezenta, destoinic prin rabdare, puternic prin forta interioara, tacut in marea-i trecere.

* * *

Spiritul liber este precum gandul, nu sta o clipa locului.

* * *

Pentru el miscarea inseamna viata iar viata e o permanenta evolutie sa ajungi acolo unde vrei sa fii.

* * *

Spiritul liber este precum timpul, trebuie sa pretuiesti fiecare clipa petrecuta cu el pentru ca fiecare clipa este deopotriva intensa si valoroasa.

* * *

El trece cu fiecare graunte din clepsidra timpului si nu mai revine niciodata acolo. Altfel nu ar mai fi spirit liber.

* * *

Spiritul liber este precum orice suflet de copil: nu stie sa urasca, dar stie sa ierte. Nu se teme sa planga, si poate sa rada din toata inima.

* * *

Se bucura de fiecare clipa si accepta trecutul asa cum a fost. Viseaza mult si iubeste si mai mult.

* * *

Spritul liber nu traieste printre oameni, dar poti vedea icoana lui in ochii fiecarui copil.

* * *

Spiritul liber este precum stelele cerului: lumineaza calea corabierului atunci cand sperantele acestuia au cazut sub orizontul pustiiri.

* * *

Spiritul liber zboara in inaltul cerului, dar urmele pasilor sai raman in prefacerile pamantului.

* * *

Spiritul liber este asemeni vulturului, desi isi poarta zborul in boltile cerului, privirea lui nu scapa nici o clipa din viata, pamantul.

* * *

Spiritul liber se ascunde privirilor celor ce cauta sa-l vada, dar se daruieste bucuros celor ce decid sa-l urmeze.

Spiritul liber iubeste schimbarea, el insusi se schimba cu fiecare anotimp si se reinnoieste cu fiecare suflet renascut.

* * *

Spiritul liber trece din cand in cand pe la poarta sufletelor tuturor, fara sa se anunte dar nu zaboveste decat acolo unde gaseste candela aprinsa si usa deschisa in asteptare.

Umorul lui Mark Twain

Umorul lui Mark Twain 

(1835-1910)

Pe numele sau adevarat Samuel Clemens,  Mark Twain este nascut in 1835, in Missouri, si a decedat in 1910, dupa ce a facut cariera ca  scriitor si umorist. Dar a incercat si alte meserii ca aceea de pilot de vapor pe Mississipi, tipograf si ziarist. Romanul sau Huckelberry Finn l-a facut celebru, dar i-au au fost apreciate si alte opere pline de rafinament si umor.

* * *

..Daca parintele nostru celest a inventat omul, este pentru ca maimuta l-a dezamagit foarte tare….

* * *

Oamenii de dreapta inventeaza fara incetare idiologii noi, dar dupa ce acestea au fost folosite, cei de stanga le adopta….

* * *

Vinul german se distinge de otet datorita etichetei. 

* * *

Grabiti-va sa cumparati pamint, pentru ca nu se mai fabrica…. 

* * *

Ce ar fi omul fara femei?…..Rari……..extrem de rari….

* * *

Octombrie este o luna foarte periculoasa pentru a specula la bursa. Dar mai sunt si altele la fel de periculoase, cum ar fi: iulie, ianuarie, septembrie, aprilie, noiembrie, mai, martie, iunie, decembrie, august si februarie.

* * *

Daca o sa mi se interzica sa fumez in Rai, nu ma duc acolo. M-am hotarat … .

* * *

Daca am putea incrucisa omul si pisica, s-ar ameliora probabil specia umana, dar in nici un caz pisica.

* * *

Mormintele din beton sunt o cheltuiala inutila . Cei ce sunt inauntru nu pot sa iasa, iar cei din afara nu vor sa intre. 

* * *

Proces-verbal de Tudor Musatescu

Proces-verbal 

Subsemnatul, Vasile G. Piscan, de profesiune fără, domiciliat în Câmpulung, jud. Muscel, strada Fraţii Goleşti nr. 112 că acum stau la cumnatu-meu de când am fost destrus de cutremur, căzându-mi tavanul în cap atât mie cât şi întregii familii, - declar următoarele cu privire la ceea ce ştiu eu despre bătaia ce a avut loc între nea Gheorghe Dirivişi, cârciumar din localitate domiciliat în cârciuma sa proprie (odăiţili din dos) şi domnul Petre Sfetcu de profesie dat afară de la primărie, unde nu ştiu ce-a fost dar ştiu că era domiciliat mai mult prin cârciumi, iar acum cu ora închiderii, nu mai ştiu pe unde(…). Eu subsemnatul fiind martor la această bătaie că eram chiar acolo şi chiar am fost lovit cu colivia în ochi după cum poate spune şi canarul care se afla în acea colivie fiind şi el rănit cu un sifon în cap, declar următoarele cu privire la această bătaie jurând că nu minţ şi că nu sunt rudă cu nici una din părţi.

Pe la orele opt seara mă aflam în cârciuma domnului Gheorghe Dirivişi spre a lua o mică gustare de ţuică fiind în trecere spre casă actualimente eu locuind la cumnatul meu în urma cutremurului de acum un an care ne-a căzut tavanul în cap şi nu mai aveam unde.

Alte persoane se mai afla în local şi alţii ce luau mici gustări de ţuică sau de vin nimeni nefiind însă beat sau pilit nefiind ora de aşa ceva şi toată lumea îşi vedea de treaba lor iar nea Gheorghe sta la tejghea ascultând la aparatul de radio căci era tocmai jurnalul sonor. La acest moment a intrat instantaneu în local, dl. Petre Sfetcu care se afla în stare de imberbitate după cum se va putea vedea, clătinându-se pe picioare şi având pălăria pusă cu funda de la spate în faţă, încât am şi râs când l-am văzut, dar nu de el, ci singur că aşa mi-a venit în acel moment. Ştiindu-l toată lumea căci este un om progresiv şi caută ceartă cu lumânarea, nimeni nu l-a băgat în seamă deşi s-a apropiat de mai mulţi locuitori ca să stea la masa lor dar aceştia l-au refuzat foarte frumos unii chiar înjurându-l că nu vrea să-i lase în pace. Drept care dl. Petre Sfetcu s-a aşezat singur la masă şi a cerut să i se dea o litră de ţuică spre a o bea. Neprimind nici un răspuns a început să bată cu scrumela în masă de nu se mai auzea nici ce zice la radio lucru care inervându-l pe nea Gheorghe i-a comunicat că nu mai are ţuică şi că nu-i dă căci este beat. Auzind aceasta dl. Sfetcu s-a ridicat de la masă şi s-a dus la tejghea, începând a vocifera din gură că de ce nu-l serveşte cu ţuică, acesta fiind sabotaj şi că-l va băga în lagăr dacă nu-i dă…

Draga Tincuto.. de Tudor Musatescu

Draga Tincuto, 

In discutia ce-am inceput aseara despre iubire, dragoste si amor, nu am putut sa-mi exprim punctul meu de vedere, din cauza timpului nefavorabil de ploaie, ceea ce intr-un gang cu atata lume nu se poate vorbi.

Nu! N-ai dreptate.

Iubirea sufleteasca pe care o sustii tu, desi ai un corp frumos, cu plimbari in gradini botanice, expresii, o bere, un fisic de alune etc., iubirea cu priviri optice in ochi si mangaieri usoare pe organism, nu poate fi iubire adevarata. Acest sentiment de platonism pe care-l sustii tu, nu poate fi un ce veridic decat in frageda copilarie, ceea ce si " Educatia Sexelor" pe care cred c-ai citit-o, zice ca are urmari de turburari mai tarziu si prin urmare e mai bine sa uitam trecutul.

Caci unde am ajunge ramanand platonici? La ante, apud, adversus, sau mai pe romaneste, la o deposedare a lumii de copiii sai. Caci copilul din ce se naste, ca instinct de conservare? Din bere? Din fisicuri cu alune? Din plimbari prin gradini? O! Nu! Copilul se naste in baza legii gravitatiunii universale, adica din impreunarea unui Eu, sau a unei Tu, cu altul.

Ori aici este punctul nevralgic jurist al neintelegerii noastre.

Ne-am cunoscut singuri, fara a ne prezenta cineva, atragandu-ne in baza principiului lui Arhimede, cand m-ai intrebat cat e ceasul, desi am vazut bine ca aveai gurmanda la mana. Am raspuns ca e "cinci" desi al meu era la reparat, c-am intrat cu el, la mana, la baia de aburi si s-a oxigenat.

Si dupa asta, trecand dupa micile amanunte de detaliu ne-am revazut 4 zile in acelasi loc si la aceeasi ora. Ori, de ce ne-am revazut? In ce scop ma vei intreba? O! Draga mea copila! Dar cu ce scop, fluturii fecundez florile?

De ce sa nu intelegem oare ca si noi am fost sortiti spre a ne contopi de urgenta intr-un tot.

"A fi sa a nu fi" cum zicea Eminescu, marele bard de la Mircesti in "Moartea lui Fulger".

A FI SAU A NU FI, asta e deviza oricarei lozinci...ESTE SAU NU ESTE, aceasta e incheierea in concluzie.

Si daca - reportandu-ne la noi - este, sa dea Dumnezeu sa fie. Ramane sa stabilim cand si unde ca eu n-am casa in ors locuind cu familia. Sau, poate, la o sora a mea care pleaca la barbat-so fiind concentrat si-mi lasa cheile spre a avea grija de casa.

Nu! Este pacat! Dar atunci de ce sa ne mai enervam prin gradini publice pierzand timpul ce altii il valorifica intr-un mod atat de placut?

Nu te pune contra destinului. Fiecare om pe lume are o fatalitate si un destin. Restul e numai soarta. Decide-te cat mai urgent. Ne asteapta ceasurile cele mai frumoase din viata unei existente.

Vino! Fara platonism si fara prejuditii. Nu suntem noi nici primii nici ultimii precursori ai acestui sentiment, numit atat de frumos: iubire.

Acestea sunt cele ce aveam de spus si te rog a reflecta cat mai acut inainte de a te decide sa te hotarasti, sezonul fiind de primavara si stand acum si ploaia, termin cu cuvintele marelui Sopenhaor, parintele indragostitilor din toate timpurile:

Liht mer liht.

George

Citeste George si Tincuta (ziua 1) >                               Citeste George si Tincuta (ziua 2) >>

Dorinta de libertate

DORINTA DE LIBERTATE

LIBERTÁTE s.f. 1. Posibilitatea de actiune dupa propria vointa sau dorinta; posibilitatea de actiune constienta a oamenilor în conditiile cunoasterii din ce în ce mai profunde a legilor de dezvoltare a naturii si societatii. 2. Situatia unei persoane libere. 3. Independenta, neatârnare. [Cf. lat. libertas, fr. liberté]. 

Sursa: http://dexonline.ro

85 de maxime care te vor delecta

85 de maxime care te vor delecta

1. Omul trebuie sa aiba si prieteni si dusmani. 

2. Prietenii il invata ce trebuie sa faca, iar dusmanii il obliga sa faca ce trebuie.

3. Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta. (N. Iorga)

4. Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea. (Georges Brassens)

5. Viata poate fi inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte. (Kirkegaard)

6. Timiditatea-un defect al oamenilor mari, tupeul-defectul oamenilor mici. (Maurice Coyaud)

7. Nu trebuie sa fii trist ca n-ai fost remarcat. Fii trist ca n-ai facut nimic remarcabil. (Confucius)

8. Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decat sa fii pesimist si sa ai dreptate. (Jack Penn)

9. Toata lumea se plange ca nu are memorie,dar nimeni nu se vaita ca nu are logica. (La Rochefoucault)

10. Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar. (Peter O'Toole)

11. Daca ceea ce ai de facut pare simplu, inseamna ca nu ai aflat inca totul. (Donald Westlake)

Prietenia

O prietenie adevărată este în viată ceea ce este o oază în pustiu; un colt verde de umbră în infernul fierbinte si galben al nisipului nestatornic. - ANONIM

 *

Nimic, niciodată, nu va înlocui pe camaradul pierdut, deoarece nu pot fi creati vechi camarazi.  - ANTOINE DE SAINT EXUPERY

 *

Prieten îti este cineva lângă care vrei să stai chiar si atunci când ai chef să fii de unul singur. - BARBARA BURROW

 *

Un prieten este o persoană cu care pot fi sincer. În fata lui pot gândi cu voce tare. - RALPH WALDO EMERSON

 *

Un prieten adevărat este cineva care-ti trece cu vederea esecurile si îti tolerează succesul. - DOUG LARSON

 *

Prieteni sunt acei oameni rari care te întreabă ce mai faci si apoi asteaptă să audă răspunsul. - ED CUNNINGHAM

 *

Timpul

Timpul

Toti avem propriile noastre masini ale timpului. Unele ne duc inapoi, se numesc amintiri. Altele ne duc inainte, se numesc visuri.

JEREMY IRONS

"Sentimentul romanesc al isteriei" de Mircea Cartarescu

Sentimentul romanesc al isteriei

de Mircea Cartarescu

N-am crezut niciodata in specificul national, in "sentimentul romanesc al fiintei", in tot ceea ce filozofii culturii si psihologii maselor ne-au atribuit ca sa ne distinga de alte popoare.

Nu cred ca suntem mai ospitalieri decat altii, mai harnici sau mai hoti.

Nu-mi pare nici bine, nici rau ca sunt roman.

Uneori regret ca nu m-am nascut elvetian, dar imediat imi aduc aminte ca as fi putut sa ma nasc ugandez. Suntem si noi, romanii, undeva "la mijloc de rau si bun", cum scria Ion Barbu, un neam sub soare, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Daca n-am luat nici un premiu Nobel, in schimb am inventat stiloul. Daca zidul ni s-a prabusit peste noapte, ne-am apucat, cuminti, a doua zi sa-l ridicam la loc, si tot e ceva. Am fi putut, in definitiv, sa-l lasam in plata Domnului de zid si sa ne caram cu totii in alta parte...

Cu toate astea, exista ceva specific romanesc, ceva atat de adanc in firea  noastra, a celor care traim azi pe acest plai de dor, incat m-as hazarda sa spun ca este insasi esenta  "romanismului" in acest moment istoric. Este cercul vicios al isteriei provocate de stres  si al stresului provocat de isterie. Dati-mi voie sa fiu, in continuare, mai explicit.

Daca traiesti numai in Romania, e posibil sa  nu-ti dai seama ca e ceva in neregula cu lumea din jur. Ai culoarea mediului si te misti o data cu el. 

Daruind vei dobandi de Nicolae Steinhardt

Daruind vei dobandi de Nicolae Steinhardt

Orb, neghiob si stramt la minte, cum ma aflu, n-am fost totusi atat de stupid si nestiutor incat sa cred ca Hristos ne cere sa dam din prisosul nostru: asta o fac doar si paganii. Am fost insa indeajuns de nepriceput si de ratacit in bezna spre a cugeta - ceea ce pare intru totul conform cu invatatura crestina - ca ni se cere sa dam din putinul nostru, de nu si din prea putinul nostru. Ba am si mers pana la a ma invoi cu ideea ca din pilda celor doi bani aruncati de femeia vaduva in cutia darurilor (Marc 12, 41-44 ; Luca 21, 1-4) reiese indemnul de a da tot ce avem, toata avutia noastra.

A fost nevoie sa nimeresc a citi, acum catva timp, un text al poetului francez Henri Michaux (1899-1998) pentru a intelege, cutremurandu-ma, infiorandu-ma, ca Hristos ne cere cu totul altceva.

Si anume: sa dam ce nu avem.

Orb, neghiob si stramt la minte am fost. Si ferecat in chingile bunului simt celui mai lamentabil. Cum de mi-am putut inchipui ca Hristos-Dumnezeul care a primit sa Se intrupeze si sa moara pe cruce aidoma celui mai nefericit si mai ticalos dintre muritori, ne va cere sa dam din prisosul ori putinul avutului nostru ori chiar avutul acesta intreg? Cum de ne-ar fi chemat la actiuni atat de simple, de apartinatoare lumii acesteia, de posibile adica?!

Paul Claudel nu ni-l definise oare pe Dumnezeu atribuindu-I grairea: De ce va temeti? Sunt imposibilul care va priveste?

Hristos, asadar, aceasta chiar ne cere: imposibilul: sa dam ce nu avem.

Dar sa-l ascultam pe Michaux: in manastirea unde ar dori sa fie primit se prezinta un candidat la calugarie. Ii marturiseste staretului : sa stiti, Parinte, ca nu am nici credinta nici lumina nici esenta nici curaj nici incredere in mine si nici nu pot sa-mi fiu mie insumi de ajutor, iar altora cu atat mai putin; nimic nu am.

Andrei Plesu: Punctul pe "i"

Andrei Plesu: Punctul pe "i"

 România e, în multe privinţe, o alcătuire paradoxală. De aceea e greu sistematizabilă, de aceea e greu de guvernat. Reuşim lucruri care, în mod normal, nu merg împreună. Reuşim de pildă, constatase deja Titu Maiorescu, să producem forme, pentru care ne lipseşte cu totul fondul. Aşa ceva nu e la îndemâna oricui. Şi ceea ce e spectaculos e că, una peste alta, ţara funcţionează, aşa paradoxală, improbabilă cum este! Să dăm câteva exemple: Una dintre neobişnuitele noastre reuşite este să avem un coeficient imens de poluare (în aer, în apă şi pe pământ), fără să avem o mare industrie. Industria noastră este sublimă, dar imperceptibilă altfel decât prin cantitatea de toxine pe care o emană. Ne otrăvim, aşadar, fără otravă sau, mai exact, obţinem otravă din te miri ce. O altă reuşită paradoxală: avem medici foarte buni şi spitale foarte proaste. E inexplicabil cum poţi avea medici de calibru, când mai tuturor le lipseşte instrumentarul necesar pentru a-şi face meseria onorabil.. Şi totuşi şi-o fac. Medicul te salvează, "sistemul" te omoară.

 Alt miracol: avem o mare concentrare de "atracţii turistice" şi n-avem turism. Turismul n-ar da rezultate la noi decât dacă s-ar generaliza un mod de teleportare a turiştilor, aşa încât ei să ajungă în faţa frumuseţilor patriei fără să aibă nevoie de drumuri, de hoteluri şi de servicii în general.

 Paradox colateral: suntem ospitalieri, dar umflăm grosolan nota de plată, pe baza ideii că "străinul" trebuie jumulit.

 Mai departe: ne lăudăm cu elevi eminenţi, foarte bine calificaţi la felurite olimpiade internaţionale, dar ştim cu toţii că învăţământul autohton e în criză, că profesorii s-au descalificat, că şcolile sunt delabrate şi salariile sunt mici.

Dan Puric - Invidia

Invidia

Intr-o zi, vecinul nostru de bloc si-a luat un aparat de aer conditionat. Era un zaduf ingrozitor, dar noi n-aveam aparat de aer conditionat si nici bani ca sa ne cumparam unul. Sufeream de caldura si de invidie. Aveam insa o biblioteca. 


Ne-am uitat in ea si am scos cugetarile lui Seneca. Am citit de acolo o pagina-doua despre bine si sensul vietii si, desi cald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin. 

Ceva mai tarziu, vecinul si-a deschis un butic si a inceput sa umble imbracat la costum la patru ace. Noi - tot cu blugi. Nu-i nimic - ne-am zis linistiti, citind un capitol din Etica lui Spinoza.

Apoi vecinul a aparut deodata intr-un Megane argintiu. Noi n-aveam nici bicicleta, dar nu l-am dispretuit citind din Phaidon al lui Platon. Mai tarziu, vecinul a schimbat Meganul pe Mertan. Nu ne-a pasat, caci si noi il schimbaseram deja pe Platon cu Aristotel. Si-a luat si un 4x4, cel mai mare de pe strada. Noi l-am luat pe Marcus Aurelius, care ne-a facut sa zambim impacati. 

A mai trecut o vreme si vecinul si-a luat nevasta noua: blonda, frumoasa, tanara. Noi - tot cu cea veche, dar am luat Evanghelia dupa Ioan. Vecinul si-a imbracat soata cu o garderoba intreaga si cu blanuri, basca bijuteriile. Noi ne-am imbracat spiritul citind din Eclesiast. In fine, vecinul s-a mutat intr-o vila la sosea cu gard mare, bodigarzi si piscina. Am rezistat si de data aceasta eroic, citind Richard III. A urmat o a doua vila - la munte. Dupa ce am vazut-o, ne-am consolat cu Macbeth. O a treia - la mare: am recurs la Invierea lui Tolstoi, al carei efect l-am consolidat cu Ghilgames, Ghandi si Declaratia de iubire a lui Liiceanu. Ne-am simtit cu mult mai bine. 

L-au dat la televizor la o emisiune foarte populara. Ne-am stapanit emotia cu o portie de Caragiale. L-au dat a doua oara cu mare succes: am fi suferit daca nu ne-ar fi ajutat Ananda Coomaraswamy, Cartea lui Iov si Cazul Wagner al lui Nietzsche. 

Asa a trecut ceva mai mult timp... Vecinul isi lua case, masini, iahturi, femei. Noi raspundeam cu Balzac, Thomas Mann, Hegel, Berdiaev. Lupta era stransa, dar echilibrata. In sfarsit, intr-o zi l-au aratat cu catuse la maini, umflat de DNA. Am rasfoit atunci fericiti Apocalipsa. Dar peste vreo doua saptamani, vecinul nostru era eliberat si chiar si-a anuntat candidatura pe listele unui partid majoritar. 

Scarbiti, ne-am uitat in biblioteca. N-am mai vazut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oara. Nu ne-a venit sa credem. Pentru a treia oara ne-am uitat cu atentie. Acelasi rezultat: citiseram toate cartile. 

Si atunci ne-a cuprins invidia... 

Popor roman, nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa fii condus de toti tampitii?

Dan Puric

Maxime

Maxime

Nu voi fi un om obisnuit, pentru ca am dreptul sa fiu extraordinar. (Peter O'Toole)

*

A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare intelepciune. (Cicero)

*

E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra. (Jules Renard)

*

Daca ai impresia ca educatia e scumpa, atunci incearca sa vezi cum e ignoranta. (Andy McIntyre)

*

Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta. (Nicolae Iorga)

*

Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti. (David Dunham)

*

Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decat sa fi pesimist si sa ai dreptate. (Jack Penn)

*

Ce a spus Freud despre femei

Ce a spus Freud despre femei

Femeile sunt precum merele neculese. Cele mai bune sunt in varful pomului. Majoritatea barbatilor nu vor sa se intinda dupa cele bune fiindca se tem sa nu cada si sa se raneasca. Prefera, in schimb, merele cazute pe jos, care nu sunt la fel de bune, dar usor de luat. Merele din varful pomului se gandesc ca este ceva in neregula cu ele, cand, de fapt, sunt extraordinare. Trebuie numai sa astepte sa apara barbatul potrivit, care sa fie suficient de curajos sa urce pana in varful pomului.

*

Barbatii sunt precum un vin bun. Incep prin a fi struguri si depinde de femei daca reusesc sa stoarca toata pleava din ei pana cand acestia sa  se transforme in ceva acceptabil pentru cina.

*

O femeie modeleaza un barbat din fiu in 20 de ani, in timp ce alta il prosteste in 20 de secunde.

*

Femeia si hainele se aleg la lumina zilei.

*

Curajul la barbati nu e asa de rar cum se crede, dovada cit de multi se insoara.

*

Prostia este infinit mai fascinanta decit inteligenta. Inteligenta are limitele ei, prostia nu.

*

Parfum de femeie

“Femeile ne-au făcut să pierdem paradisul,dar cât de frecvent îl regăsim în braţele lor” 

Parfum de femeie de Itzhak Perlman

*

Când femeia spune “Nu”, însemnă “Poate”, când spune “Poate”, înseamnă “Da”. 

Si dacă spune “Da”, înseamnă că nu-i femeie! 

Necunoscut 

*

Fiind întrebat “Cum ar fi bărbaţii fără femei ?”, Mark Twain a răspuns: “In primul rând fericiţi! Apoi puţini, puţini, din ce în ce mai puţini!” 

*

Bărbatul vânează femeia până când ea îl prinde. 

Necunoscut 

*

Femeile sunt pasionate de matematică. Işi împart vârsta la 2, dublează preţul hainelor şi adaugă întotdeauna 5 ani la vârsta prietenei cele mai bune. 

Marcel Achard 

*

Citate din bucatarie

Citate din bucatarie

Friptura la cuptor cu legume

Un om care înainte de prânz pare un fatalist pesimist se poate dovedi după acesta un optimist încrezător în libertatea de alegere.

Aldous Huxley, autor britanic 

Curcan umplut pentru masa de Craciun

Dacă Dumnezeu ar fi vrut ca noi să gătim după reteţe, nu ar mai fi creat şi bunicile pe lumea asta.

Linda Henley 

"Arta conversatiei" de Ileana Vulpescu

Citate din Arta Conversatiei de Ileana Vulpescu

Nu-mi ajungea o greutate într-o mână, mi-a mai trebuit şi-a doua, ca sa mă echilibrez în mersul acrobatic pe frânghia vieţii.

Două calităţi pe lume nu pot fi simulate şi nici înlocuite ori echivalate prin procedeul "mai iei de ici, mai pui colea": inteligenţa şi bunătatea.

Lipsa de educaţie poate fi invocată până la 20, hai 25 de ani. După aceea, nici dacă singura locuinţă si mamă ţi-ar fi maidanul, nu mai poţi invoca lipsa de educaţie. Vine o vreme când mintea proprie îţi este un educator suficient.

E atâta rutină şi atât de puţin adevăr, dar pentru adevărul acesta puţin şi rar merită să trăim.

Un om nu-şi poate planifica fericirea. El îşi poate concepe o existenţă echilibrată. Poate lupta şi trebuie să lupte pentru acest echilibru.

Toată viaţa noastră nu facem altceva decât să interpretăm cuvinte. Noi pe ale altora, alţii pe-ale noastre. Şi cum să nu te gândeşti la ele, cum să-ţi fie indiferente, când urmele lor sunt de neşters?

O faptă rea se-ndreaptă printr-o faptă bună, o vorbă rea nu se îndreaptă prin nimic.

Niciodată nu putem şti ce proporţii iau faptele noastre în viaţa celuilat. Răul pe care i l-am făcut rămâne bun-făcut.

Unui om îi accepţi firea, nu i-o ierţi.