RO:
Istorisirea nepotului lui Mahatma Gandhi
Dr. Arun Gandhihttp://arungandhi.org/ |
Doctorul Arun Gandhi, nepotul lui Mahatma Gandhi şi fondatorul Institutului M.K.Ghandi pentru Viaţă Fără Violenţă, la cursul său din 9 Iunie la Universitatea din Porto Rico, a spus următoarea istorioară, ca exemplu de viaţă fără violenţă din partea părinţilor lui:
“Aveam 16 ani şi locuiam cu părinţii mei în Institutul pe care bunicul meu l-a fondat în afară, la 18 mile de Durban, Sudafrica, în mijlocul plantaţiilor de zahăr.
Locuiam destul de departe de oraş şi nu aveam vecini, aşa că mie şi celor două surori ale mele, ne entuziasma posibilitatea de a merge în oraş să ne vizităm prietenii sau să mergem la cinema.
Într-o zi tatăl meu mi-a cerut să-l duc la oraş pentru a asista la o conferinţă care dura o zi întreagă şi eu am profitat de această oportunitate.
Cum mergeam la oraş, mama mi-a dat o listă cu cumpărături de la supermarket şi cum aveam o zi întreagă la dispoziţie, tata mi-a cerut să caut nişte lucruri necesare şi să duc maşina la atelier. Când m-am despărţit de tata el mi-a spus : Ne vedem aici la 5 după masă şi ne întoarcem împreună acasă.
După ce am terminat foarte repede toate sarcinile pe care le aveam, m-am dus la cinematograful cel mai apropiat. M-a absorbit atâta filmul, un film lung cu John Wayne, încât am uitat de timp.
Era 5,30 când mi-am amintit. Am fugit la atelier, am luat maşina şi m-am grăbit către locul unde mă aştepta tatăl meu. Era aproape 6 după masă. El m-a întrebat neliniştit: - De ce ai ajuns târziu ?
M-am simţit prost din cauza asta şi nu puteam să-i spun că fusesem la cinema să văd un film cu John Wayne; atunci i-am spus că maşina nu fusese gata şi a trebuit să aştept...asta i-am spus fără să ştiu că tata întrebase deja la atelier.
Când şi-a dat seama că l-am minţit, mi-a spus :
- Ceva nu merge bine în felul în care te-am crescut, poate că nu ţi-am dat destulă încredere să-mi spui adevărul. O să reflectez la ceea ce am făcut rău cu tine. O să merg pe jos cele 18 mile până acasă şi mă voi gândi la asta.
Aşa că, îmbrăcat cu costumul şi pantofii lui eleganţi, începu să meargă până acasă pe jos, pe un drum neasfaltat şi întunecat. Nu puteam să-l las singur... Aşa că am condus 5 ore şi jumătate în spatele lui...văzându-l pe tatăl meu suferind agonia unei minciuni stupide pe care i-o spusesem.
De atunci m-am decis să nu mai mint niciodată. De multe ori mi-am amintit acest episod şi m-am gândit... Dacă m-ar fi pedepsit aşa cum îi pedepsim noi pe copiii noştri, aş fi învăţat lecţia ?
Nu cred. Aş fi suferit pedeapsa şi aş fi continuat să fac acelaşi lucru. Dar atitudinea asta de nonviolenţă a fost aşa de puternică încât o am întipărită în memorie ca şi cum ar fi fost ieri.
Asta este puterea vieţii fără violenţă!
Mai multe informatii legate de Institutul pentru Non-violenta M.K. Gandhi se gasesc la adresa:
http://www.gandhiinstitute.net/home.html
EN:
Gandhi – The Power of Nonviolence: Dr. Arun Gandhi
Dr. Arun Gandhihttp://arungandhi.org/ |
Dr. Arun Gandhi, grandson of Mahatma Gandhi and founder of the M.K. Gandhi Institute for Nonviolence, in his June 9 lecture at the University of Puerto Rico, shared the following story as an example of nonviolence in parenting:
“I was 16 years old and living with my parents at the institute my grandfather had founded 18 miles outside of Durban, South Africa, in the middle of the sugar plantations. We were deep in the country and had no neighbors, so my two sisters and I would always look forward to going to town to visit friends or go to the movies. One day, my father asked me to drive him to town for an all-day conference, and I jumped at the chance.
Since I was going to town, my mother gave me a list of groceries she needed and, since I had all day in town, my father asked me to take care of several pending chores, such as getting the car serviced. When I dropped my father off that morning, he said, ‘I will meet you here at 5:00 p.m., and we will go home together.’
After hurriedly completing my chores, I went straight to the nearest movie theater. I got so engrossed in a John Wayne double-feature that I forgot the time. It was 5:30 before I remembered. By the time I ran to the garage and got the car and hurried to where my father was waiting for me, it was almost 6:00.
He anxiously asked me, ‘Why are you late?’ I was so ashamed of telling him I was watching a John Wayne western movie that I said, ‘The car wasn’t ready, so I had to wait,’ not realizing that he had already called the garage.
When he caught me in the lie, he said: ‘There’s something wrong in the way I brought you up that didn’t give you the confidence to tell me the truth. In order to figure out where I went wrong with you, I’m going to walk the walk home 18 miles and think about it.’
So, dressed in his suit and dress shoes, he began to walk home in the dark on mostly unpaved, unlit roads. I couldn’t leave him, so for five-and-a-half hours I drove behind him, watching my father go through this agony for a stupid lie that I uttered. I decided then and there that I was never going to lie again.
I often think about that episode and wonder, if he had punished me the way we punish our children, whether I would have learned a lesson at all. I don’t think so. I would have suffered the punishment and gone on doing the same thing. But this single nonviolent action was so powerful that it is still as if it happened yesterday.
That is the power of nonviolence.
Copyright Dr. Arun Gandhi
More information from the M.K. Gandhi Institute for Nonviolence may be found here:
http://www.gandhiinstitute.net/home.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu