Datini pe 9 Martie
In ziua de 9 martie, cand biserica crestina serbeaza pe cei 40 de mucenici/Sfinti din Sevastia, in toate satele locuite de români se practica mai multe tipuri de obiceiuri, crestine si precrestine, intrucat sarbatoarea a suprapus momentul echinoctiului de primavara.
Ea aduce in atentie riturile de purificare (Focurile), de comemorare a mortilor (Mosii de flori cu matisori si Sfintii) si de obtinere a belsugului (se scoate plugul si se arunca un ou inaintea lui, pentru sporul recoltelor).
Inca din zorii acestei zile se aduna gunoaiele de prin curti, de la vite si din casa si li se da foc, în mijlocul bataturii. Cei din familie dar mai ales tinerii sar peste acest foc, in asa fel incat fumul sa le patrunda pe sub haine, ca "sa fie feriti de rele", sa se bucure de sanatate si sa poata vedea "flacarile comorilor".
In satele din Baragan, femeile dau copiilor care joaca in jurul focului, o forma modelata cu chip de om, din aluat, numita "Uitata". Aceasta forma are cap, maini si picioare dar nu are ochi - este oarba - deoarece ea reprezinta ofranda adusa tuturor mortilor care in timpul anului au fost uitati de la pomenirile mosilor.
In alte localitati din Oltenia si Transilvania în preajma acestui foc se pun mese si scaune, in credinta ca sufletele stramosilor vor veni pentru a se odihni langa foc. Din cenusa acestui foc, gospodinele pun peste straturile din gradina si in jurul arborilor din livezi, ca sa rodeasca.
Tot acum sunt amenintati arbori neroditori zicandu-le "Faci fructe, ori te tai?" Protectori ai agricultorilor si ai vegetatiei, cei 40 de Mucenici (Sfintii) sunt cinstiti prin ofrande preparate din aluaturi rituale. Aproape in toate localitatile din tara se fac pentru memoria Sfintilor colacei din faina de grau. Forma acestora si numele lor sunt diferite de la o zona la alta: "Sfinti si Sfintisori" in Moldova, "Macinici si Mucenici" in Muntenia, "Bradosi" in Oltenia, "Brandusei" in Banat.
Micile forme din aluat au adesea chip de om cu cap, ochi, nas, gura, maini si picioare; alteori, Sfintii sunt modelati ca porumbel sau ca o albina. Dincolo de aceste forme arhaice care aduc in atentie simbolismul crestin, colacii de Macinici se mai fac in forma cifrei 8, rotunzi, ca niste covrigi subtiri sau/se incolacesc ca o spirala (stravechiul motiv al sarpelui).
In ceea ce priveste modul de preparare, trebuie sa spunem ca in majoritateal localitatilor - sate si orase - Sfintii se framanta din aluat dospit, se coc la cuptor si apoi se ung cu miere si se presara cu nuca. In Muntenia, Mucenicii se framanta din aluat nedospit, se modeleaza in aceleasi forme dar se fierb in apa. Cand sunt fierti zeama lor se indulceste cu zahar (miere) si se adauga nuca pisata.
Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca sa se faca cel putin 40-44 de Sfinti (Macinici) - asemeni celor 40 de martiri din Sevastia - si sa se dea de pomana, la copii si la sarmani, in credinta ca asfel va "rodi graul" si oamenilor "le va merge bine in acel an".
Pentru rodul livezilor si sporul casei, se ung usile cosarelor si pomii din gradina cu zeama de la Macinicii fierti. Tot cu rosturi simbolice exista credinta ca in aceasta zi - 9 Martie, la Macinici - este bine ca sa se dea de pomana si sa se bea 40-44 de pahare de vin sau tuica, ca "sa fii sanatos si sa nu se lipeasca bolile". In calendarul popular, la aceasta data incep zilele "mosilor", care sint 9, asa cum sint si cele ale "babelor". In aceasta zi, copiii lovesc pamintul cu ciocane de lemn, pentru a alunga frigul si a trezi pamintul care urmeaza sa scoata la iveala coltul ierbii. Ei striga: "Iesi vara, du-te iarna!".
Legenda celor 40 de mucenici
Povestea spune ca cei 40 de sfinti mucenici au trait in orasul Sevastia din Armenia, pe vremea imparatului Liciniu. Acesti mucenici au fost la inceput doar simpli ostasi supusi imparatului, sub conducerea unui despot (pe nume Agricola) care conducea orasul, apoi au luptat cu vitejie in razboaie si in final au ramas ,,ostasi credinciosi lui Hristos”.
Agricola a aflat ca ostasii sunt crestini, i-a acuzat ca nu se supun imparatului (ca nu cred in zei) si i-a trimis la judecata. In urma judecatii au fost condamnati la moarte si aruncati in lacul inghetat din Sevastia chiar in seara zilei de 8 martie. In documentele bisericii se spune ca mucenicii, in dimineata zilei de 9 martie au fost scosi in viata din lac, apoi li s-au distrus fluierele picioarelor si au murit in mainile lui Hristos. Apoi au fost arsi intr-un cuptor iar cenusa a fost aruncata in apa. Credinciosii au adunat doar cateva ramasite din moastele lor si le-au dus in ascuns la o biserica.
De-a lungul timpului numele lor a ramas scris in Sfanta Scriptura, au fost pomeniti mereu in ziua de 9 martie si cinstiti prin praznice. Pe parcursul anului, in zilele in care mucenicii sunt pomeniti de catre biserica, credinciosii isi serbeaza ziua onomastica de nume. Multe dintre numele celor 40 de mucenici sunt foarte cunoscute, intrebuintate de nasi la botezuri: Alexandru, Ioan, Ilie, Nicolae, Severian, Teofil, si altele. Dintre cele mai putin cunoscute fac parte: Atanasie, Aghie, Leontie, Meliton, Teodul, Valent, Xantie.
La ortodocsii din tara noastra, cat si la alte popoare din credinta ortodoxa, se pastreaza datina ca in aceasta zi de 9 martie sa se manance ,,mucenici” – colacei in forma cifrei 8, care reprezinta data de 8 martie la care au fost aruncati in apa rece a lacului Sevastiei.
Colaceii se fac din aluat de cozonac sau paine, se coc, se stropesc cu miere (sau se fierb in sirop de zahar) si se presara cu nuci macinate. Aluatul reprezinta trupul mucenicilor, nucile semnifica cenusa lor, iar siropul sau mierea de albine simbolizeaza apa in care a fost aruncata cenusa lor.
Acesta datina a aparut pentru ca mucenicii au fost iubiti de oameni datorita minunilor si faptelor pe care le-au facut de-a lungul intregii lor vieti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu