sâmbătă, 24 octombrie 2020

 MAXIME MINIMALIZATE


• "Ia lucrurile aşa cum sunt", şi-a zis hoţul.

• "Omul e animalul care gândeşte", gândi un animal.

• "Măsura tuturor lucrurilor este omul" zise chefliul care întrecuse măsura. 

• "Ai izbutit? - Continuă! N-ai izbutit? - Continuă, zise atletul, şi continuă să alerge, deşi ajunsese la capătul cursei.

• "Toate curentele sociale generoase pornesc de la ştiinţă, literatură, învăţătură, numai curentul electric porneşte de la hidrocentrală", constată electricianul.

• "A trăi înseamnă a fi angajat", îşi aminti sinucigaşul, rupând fişa de angajare.

• Un barman către comisia de control care-l acuză de falsificarea băuturilor alcoolice:"Urâţi-mă, dar nu mă suspectaţi".

• "Eu sunt câte puţin din tot ce se întâmplă", îşi zise papagalul poliglot.

• "Şi totuşi se învârte", constată el, gândindu-se la vecinul, şomer, care-şi cumpără o maşină nouă.

• "Este mult mai plăcut să dai decât să primeşti", gândi pugilistul. 

• "Nu trebuie niciodată să ţi se pară ceva cu neputinţă", a exclamat o maimuţă care-şi propusese să devină om.

• "Ironia e pudoarea umanităţii", afirmă unul ce se credea pudic şi astfel suportă cu resemnare ironia oricui.

• "Singura carte perfectă o scriam eu, dacă puteam", zise analfabetul.

• "Ascultă cu plăcere şi nu vorbi mult", îl povăţui soacra pe ginere. 

• "Cunoaşte-te pe tine însuţi", îşi zise necunoscutul recomandându-se sie însuşi.

• "E o plăcere dublă de a înşela pe înşelător", gândea calul care nu se voia înşelat.

• "Este înţelept nu cel ce se întristează de ce-i lipseşte, ci cel ce se bucură de ce are", a spus Democrit, însă nu-l putu determina să se bucure pe cel ce avea ciumă.

• Bulă către examinator: "Pune o întrebare cuminte şi vei auzi lucruri cuminţi".

• "- Luxul este o crimă împotriva umanităţii", zise D'Albert.

- "Ba, este unitatea de măsură a luminii", îl contrazise tehnicianul. 

• "Este o măsură în toate", zise Horaţius, însă fu contrazis de un obraznic, care întrecea orice măsură.

• "Călătoria de 100 de zile începe cu un pas", citi Bulă. apoi trase concluzia că cea de 200 de zile începe cu doi paşi.

• "Omul drept este un binefăcător", afirmă Voltaire, ceea ce-l făcu pe Bulă să constate că omul cocoşat este un răufăcător. 


Sursa: http://fs.unm.edu/RUP.pdf

duminică, 18 decembrie 2016

De sezon... Despre porc - relatarile unui roman stabilit in SUA

De criză, de dor şi de fiţe mi-a venit ideea să tai porc de Crăciun, cum se făcea pe timpuri la mine la ţară.

Bine, ai mei nu îl tăiau de Crăciun, ci înainte de Sfântul Andrei, noi nemaiavînd răbdare şi nici prea multe prin cămară să-l putem păsui pînă la Ignat.

După ce mi-am ascuţit cuţitele pe gresia de la baie şi am procurat doi baloţi de paie, decor, uitaţi de un vecin în faţa casei încă de la Halloween, m-am pus să caut porc. Prima dată am dat anunţ pe internet că doresc să achiziţionez, pentru sacrificare, animal de talie medie, pînă în 150 de kilograme, dar nu mi-a răspuns nimeni, în afară de un sonat care mi-a zis că-i plac ideile mele şi, dacă vreau, putem să sacrificăm împreună, mai mulţi!
Eu cred că toţi nebunii au fugit din lume şi s-au ascuns pe internet!

Dar divaghez! Cînd mi-am întrebat colegii la serviciu dacă ştiu pe undeva un porc viu, au devenit foarte curioşi că ce vreau să fac cu el, că e mare de pet, că face mizerie multă. Cînd le-am spus că vreau să-l tai, au făcut ochii cît cepele şi m-au luat la rost că de ce.
Ca să-l mănînc, de-aia, le-am răspuns, moment în care şi ultimele rămăşiţe de simpatie, toleranţă şi înţelegere pe care le aveau pentru mine au dispărut.Cum să omori un animal şi să-l manînci, aşa, ca un barbar?

Eh, cînd am văzut eu că ăştia sunt gata să sune la peta, am început să le descriu în amănunt operaţiunile specifice, insistînd pe secţionarea carotidei şi colectarea sîngelui într-un lighean, de preferinţă cu smalţul sărit, ca la mama acasă, în vederea preparării sîngeretelui şi mai ales a borîndăului.

N-am ştiut eu cum se zice în engleză la borîndău, la fel cum nu ştiu nici în româneşte, dar le-am explicat că e un fel de mămăligă din făină de porumb cu sînge în loc de apă. Cred că vreo trei, mai simţitori, aşa, au dispărut spre baie, iar restul, că acum deja se strînsese tot compartimentul în jurul meu, să mă asculte, mă priveau cînd cu milă, cînd cu dezgust. Apoi, zic, pîrlim şoriciul cu paie, sau la butelie, dacă stăm la bloc, şi tăiem urechile animalului, pe care le consumăm pe loc, cu puţină sare. Mai trimisei vreo doi la baie, dar i-am dat înainte, fiind conştient că un alt moment în care să mă asculte oamenii cu atîta atenţie nu o să mai prind, poate, niciodată. După ce epilăm animalul cu flacăra, continui eu, îl despicăm cu securea sau toporul, ce ne vine la mînă, şi scoatem organele, pe care le fierbem împreună cu capul, în vederea preparării caltaboşului. Ştiţi, bănuiesc le-am zis eu degajat, că pentru caltaboş se foloseşte intestinul gros, spălat facultativ şi opărit în apă cu ceapă, pentru mascarea miasmelor naturale. S-a plecat cu grupul după fraza asta, şi am mai rămas cu vreo trei, cei mai tari de înger şi de stomac, cred, de fapt doi, că unul dintre ei era un coreean care nu pricepe engleză şi stă toată ziua cu căştile pe urechi, dar se alătură oricărui grup şi dă din cap aprobator la orice discuţie.

Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cîrnaţi, grătare şi sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem şi o oală de jumări, aşa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii.

Eu zic că au scăpat ieftin totuşi, pentru că dacă m-aş fi apucat să le povestesc cum se fac hot dogii şi parizerul pe care le înfulecă ei la lunch, băgam toată firma-n spital.

vineri, 3 octombrie 2014

Mici secrete, mari remedii

Mici secrete, mari remedii

Mici secrete
1. Aveti pleoapele umflate la trezire? Fumigatiile cu un decoct de seminte de anason macinate, fac minuni!
2. V-au napadit furnicile? Bucatelele de asmatui si frunzele de rosii le alunga!
3. Petele de cerneala dispar de pe degete daca sunt frecate cu partea interioa­ra a unei coji de banana!
4. Anemia determinata de o hemoragie isi poate gasi remediul printr-o cura de caise, cu rezultate comparabile cazului in care este tratata prin cura cu ficat de vitel!
5. Aveti porii fetei dilatati? Un remediu usor: din parti egale de seminte de castravete, dovleac, pepene galben, se face pudra foarte fina (in rasnita de cafea sau cea de piper). Dizolvam trei linguri din aceasta pudra in lapte sau smantana, se mesteca bine si se obtine o pasta de consistenta unei masti. O aplicam pentru 30 de minute. Se indeparteaza cu apa calduta.
6. O ceapa sau un cartof taiate pe din doua sterg eficient petele si urmele degetelor de pe usi si ferestre.
Mari remedii
7. O poseta, o centura sau o pereche de pantofi, lacuite, isi recapata stralucirea, daca sunt lustruite cu ceapa.
8. Un mar pe zi va aduce mai mult decat pofta de viata! Consumat la trezire este digestiv, depurativ. Consumat inainte de culcare, poate inlocui pasta de dinti.
9. Un mar consumat seara este laxativ.
10. O felie de mar poate sa ne ajute atunci cand avem nevoie sa ne improspatam rapid fata si ne lipseste laptele demachiant.
11. Celor ce nu le place marul ca fruct, le este usor sa il introduca in portia zilnica, prin adaos la oricare dintre mancaruri, dat prin razatoarea fina.
12. Gripa va fi mai usor surmontata prin a consuma timp de trei zile doar 500 - 1000 g de mere date prin razatoare.
13. Sucul de mere va da vigoare aspectului pielii gatului, sanilor si fetei.
14. Extractul in miere de flori de mar calmeaza crizele de tuse.

joi, 13 februarie 2014

Avoiding Boredom.. Cum sa Evitam Plictiseala

EN: Avoiding Boredom

This person has an ingenious solution for avoiding boredom: Take a colored paper out of your notebook and your commute will be changed forever!

RO: Cum sa Evitam Plictiseala

Aceasta persoana are o solutie ingenuasa pentru a evita plictiseala: ia o foaie colorata din caiet si persoana care calatoreste cu acelasi mijloc in comun este complet schimbata!


miercuri, 12 februarie 2014

VARVARA ŞI MEDICUL

VARVARA ŞI MEDICUL

(Cabinet medical. Medicul, cu o figură suferindă, toarnă un praf oarecare într-un pahar cu apă, amestecă. După cum se pipăie, îl doare, foarte tare, stomacul. Cineva bate la uşă şi, imediat, intră Varvara, o femeie de la ţară, de vreo 70 de ani, cu o basma neagră pe cap şi cu o paporniţă în mână.)

VARVARA (înfiptă): Bună ziua, dom' doctor!
MEDICUL (făcând o schimă de durere): Bună ziua...
VARVARA (vorbeşte repede): Dom' doctor, sunt bolnavă greu! Nu mai am nimic sănătos în mine! Mă doare şi la lingurea, şi la gâlci, şi la ficaţi, şi la junghietură, şi la fiere, de inimă rea, şi la genunchi, tot, tot, tot mă doare! Am suferit şi de brâncă, şi de lingoare, şi de năduf, şi de trânci, ca ăştia de la oraş! Venii la Sultana, nepoată-mea, de mă plânsei la ea: Sultano, mor! „Cum să mori? Du-te şi dumneata la un doctor!“ - zice. Ştii că ai dreptate? - zic, şi hai să vin. Că mă doare toate, parcă sunt putredă pe dinăuntru. Da' mai ales mă doare aici! Parcă stă cineva cu un ac şi-uite-aşa, şi-uite-aşa mă-mpunge! O fi niscai pietre, domn doctor? (Îl priveşte interogativ pe medic.) Pietre la fiere?
MEDICUL: Se poate.
VARVARA: Asta e! Zic să iau trei săptămâni câte o ridiche neagră, s-o rad bine, s-o storc, să beau în fiecare dimineaţă câte o ceşcuţă, pe stomacu' gol! Nici în trei săptămâni, pietrele se macină, ca trecute prin valţu' morii! Aşa?
MEDICUL (chinuit de propria lui durere): Se poate.
VARVARA: Asta e! Da' vezi degetele astea, domn' doctor? Ia uite! Ia uite! S-au strâmbat de tot! Şi încheieturile mă dor, de dimineaţa până seara şi de seara până dimineaţa. O fi reumatism, de-ăla de strâmbă osu'?
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Asta e! Ştiu eu cum să scap de el. Pun zece lame în oţet de mere, las la soare zece zile, adaug zeama de la zece lămâi, lamele se topesc, adaug zece linguri de gaz, las iar zece zile şi, pe urmă, zece seri la rând, mă ung în locu' dureros. Ştii cum trece? Parcă îţi ia cu mâna! Adio durere, toată viaţa!
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Asta e! Of, şi la lingurea mă doare! Dimineaţa, când e burta goală, simt ca o arsură, chiar aici, în coşu' pieptului, de zici că am mâncat jăratic, nu alta. O fi ulcer?
MEDICUL (pipăindu-şi acelaşi loc dureros): Se poate!
VARVARA: Asta e! Păi, dacă iau o sticlă de ţuică de prună, da' ţuică, de vreo şaizeci de grade, şi topesc în ea flori de tei şi anghinare, şi sorb câte o gură înainte de fiecare masă, ca să spele bine buba de pe stomac, până-n şase luni eu cred că nu mai am nimic. Dumneata ce zici?
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Asta e! Domn doctor, vai de maţele mele! O gură de lapte dacă beau, pardon de expresie, fug la privată! O gură doar! Un ou dacă mănânc, uite-aşa mă frământă şi mă bolboroseşte. Cald beau, nu-mi prieşte. Rece beau, nu-mi prieşte! O fi vreo infecţie la maţe, nu?
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Asta e! Ard vreo doi-trei coceni de porumb, iau cenuşa, o pun într-o oală, fierb bine cenuşa, până se face apa moale la pipăit, ca apa de ploaie. Iau cositor, îl topesc într-o lingură, îl arunc în apă! Dacă beau apă de-aia, câte o ceaşcă dimineaţa şi seara, cred că scap de necaz, o să mă bucur şi eu de-o cană de lapte, că am vacă bună, dă douăzeci de litri pe zi. Oare scap?
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Asta e! (Satisfăcută.) Mulţumesc, domn' doctor! A avut dreptate nepoată-mea: stăăăm ca proştii, la ţară , în vârfu' muntelui, şi nu ne ducem şi noi la un doctor mare, să ne tratăm! Orăşenii, una-două, la dispensar. (Medicul se strâmbă de durere, îşi apasă stomacul, Varvara îi observă expresia de om suferind.) Aoleu, domn' doctor, te-o fi durând şi pe dumneata ceva?
MEDICUL (mestecând praful în paharul cu apă): Stomacul!
VARVARA (îi ia paharul din mână chiar când acesta îl duce la gură şi îl varsă la chiuvetă): Mai lasă-le morţii de doctorii domn' doctor! Îţi dau eu ceva, de-ţi ia durerea cu mâna. Păi? Gata cu doctoriile! (Scoate din paporniţă o sticluţă, toarnă în pahar un lichid gălbui, îi dă să bea.) Ştii dumneata ce sunt doctoriile? Boală curată! Să-ţi spun eu ce fac ele pe dinăuntru. Se strâng, sestrâng, se strâng, până năpădesc undeva, pe ficat, pe splină, pe ceva acolo, şi când au năvălit, gata boala în locu' ăla! Te vindeci într-un loc şi te betegeşti în altu'! Uite, bea ceaiu' ăsta, din zece buruieni, pe care-l ştiu de la bunica. Şi ea tot de la bunica ei îl ştia! Cum bei, cum ţi-a luat durerea. (Medicul bea, se strâmbă, nu-i prea gustos.) Cam amară, da' ce bine face! Şi-al meu, într-o zi, tot aşa: „Varvaro, mă arde în coşu' pieptului, mă prăpădesc!“ Fugi, mă, de-aici! Îţi fac eu un ceai... I-a luat cu mâna. (Îl cercetează pe medic.) E? Cum e? Mai bine?
MEDICUL: Ceva mai bine...
VARVARA: De când te doare?
MEDICUL: De vreo trei zile...
VARVARA: Şi să stai dumneata aşa? Dacă te mai doare, să trimiţi după mine, şi te vindec pe loc!
MEDICUL: Unde să trimit?
VARVARA: Varvara, comuna Sudiţii din Râpi. Persoană cunoscută, nu-i nevoie de număr. Mai doare?
MEDICUL: Nu. (Sparge o fiolă, vrea să o bea.) Dacă-mi trece şi durerea de cap, o să mă simt chiar foarte bine!
VARVARA (îi ia fiola din mână, o aruncă în coş): Doctorie pentru o durere de cap, domn' doctor?! Păi, ştii de ce te doare capul?
MEDICUL: Cred că am răcit...
VARVARA: Aş! De la sânge e! Se strânge prea mult sânge în cap. Vine de colo, de colo, se-nghesuie în cap şi apasă pe creier. Ca să-ţi treacă, trebuie să-l dai înapoi, cu o frecţie bună la ceafă. (Îşi scuipă degetele, îi face o frecţie zdravănă medicului.) Scuipi puţin pe degete şi te frecţionezi bine-bine...
MEDICUL: De ce să nu dai cu puţin spirt?
VARVARA: Spirtu' nu-i bun, că nu alunecă. (Îşi scuipă iar degetele, îl frecţionează, medicul se supune docil.) Simţi, aşa, cum se duce durerea?
MEDICUL: E mai bine...
VARVARA: Şi încă ce bine! Acum să-ţi pun şi o prişnuţă cu puţin muştar. (Caută în paporniţă.) Eu nu plec de-acasă fără muştar! E bun la multe! (Presară muştar pe un prosop, îl leagă pe medic la cap.) O să te înţepe puţin, o să se-nroşească pielea, da' asta înseamnă că muştaru' lucrează! Înţeapă?
MEDICUL: Puţin...
VARVARA: Îşi face efectu'! Te mai doare tot aşa?
MEDICUL: Mi-a mai trecut.
VARVARA: Asta e! (Îi frecţionează încet tâmplele, în timp ce şopteşte ceva de neînţeles.) Ptiu! Ptiu! Fugi diavole!... Te-am şi descântat, domn' doctor! Să nu fii deocheat! Câte femei trec pe-aici!... Te mai doare?
MEDICUL: Nu! Mă simt chiar bine.
VARVARA: Ei, dacă te simţi bine, am plecat.
MEDICUL: Mai stai puţin. Ştii ce te rog? Dacă tot m-ai doftoricit, dă-mi ceva pentru ficat. (Îi arată.) Mă doare sub coastă, până aici, în faţă. Ia uite cum s-a umflat...
VARVARA: Ei, păi ăsta nu-i ficatu', domn' doctor! Asta-i fierea, fir-ar ea să fie, că numai rău face! (Caută în paporniţă.) Da' cu mine nu-i merge! Adusesem ceva pentru o vară de-a doua, curieră la fabrica de cuie. Buruienile astea le strâng toamna, târziu, după ce dă bruma. Dacă n-a dat bruma, nu sunt bune. (Toarnă câteva picături într-un pahar, îi dă să bea.) Bea asta, domn' doctor. Are şi gust bun. Aşa... (Umple o sticlă cu apă caldă.) Acum trebuie să pui căldură multă, să se dilate fierea şi să intre la ea fiertura de buruieni. Culcă-te pe sticla asta de apă caldă! Că dumneata n-ai pietre ca mine.
MEDICUL: Dischinezie biliară!
VARVARA: Se poate!
MEDICUL: Fierea leneşă...
VARVARA: Se poate! Da' să nu te mai aud cu tot felul de doctorii, că te nenoroceşti! (Îl conduce la pat, îl culcă, îl înveleşte.) Acum stai aşa lungit, vreo jumătate de oră, şi-ţi ia cu mâna. Te simţi mai bine?
MEDICUL: Mult mai bine.
VARVARA: Nu-ţi spun eu? Nici n-ajung la Sultana, nepoată-mea, că eşti sănătos! (Scoate din paporniţă un ştergar cu ceva în el, o sticlă cu dop din cocean de porumb, le pune pe masă.) Domn' doctor, las aici pe masă ceva pentru dumneata. Că noi, ăştia de la ţară, n-avem cum să ne-arătăm altfel recunoştinţa. Câteva ouă, un ghem de unt, da' unt, nu aşa... Unt de la vaca mea. Ţi-am spus că am vacă frumoasă! O sticlă de fetească neagră, ceva rar, că băiatu' meu are câteva fire de vie în bătătură. Nu, te rog domn' doctor, nu mă refuza! Stai cuminte acolo! O dată am venit şi eu la doctor! Consultată ca acum n-am fost în viaţa mea! Are dreptate Sultana, nepoată-mea. Plec la mine, acasă, la ţară, fac tot ce mi-ai spus dumneata şi, dacă nu mi-o trece, mai vin o dată, să-mi schimbi tratamentu'! Aşa?
MEDICUL: Se poate!
VARVARA: Mulţumesc şi sănătate!
MEDICUL: Vino, te rog, mai aproape! (Scoate un pachet de ţigări Kent şi i-l oferă.) Pentru soţul dumitale! Fumează?
VARVARA: Scoate fum ca o fabrică! (Ia pachetul.) Mulţumesc! Mă grăbesc să-i spun Sultanei ce-am făcut! Bună ziua. (În prag se mai întoarce o dată spre medicul care stă bolnav, legat cu muştar la cap şi cu sticla de apă caldă la fiere.) Săracu' domn' doctor, e bolnav rău. (Iese grăbită.)

marți, 4 februarie 2014

Dad's funny answers to baby daughter's daycare questionnaire.. Raspunsurile amuzante ale unui tata pentru chestionarul de gradinita al fiicei sale

EN: Dad's funny answers to baby daughter's daycare questionnaire

What do you do when you’re a parent and you are asked to complete a personality survey for a daycare for your 11-month-old (who obviously can’t fill it out herself)?

This dad did what any parent with a wicked sense of humor would do: he was totally honest (well, mostly anyway). And his answers were funny enough for the daycare employees to appreciate:

“When daycare, completely seriously, asks my friend to answer stupid questions on behalf of his 11 month old daughter, it is inevitable that stupid answers is what they’ll receive,” the friend who posted it to Reddit said. She also pointed out that even though sleep depravation is misspelled, it might be fairly close to the truth. Right, parents?

Halate albe

Halate albe

La 18 ani, m-am dus la un medic pentru un consult. Am fost trimisă la alţi patru de diverse specialităţi, pipăită, dezbrăcată de fiecare dată, mi s-au făcut diverse măsurători, mi s-au prescris medicamente pentru o zi şi am fost chemată din nou a doua zi la consultaţie...
Am împlinit 55 de ani, m-am prezentat la un medic, am cerut o consultaţie generală, mi-a luat pulsul, mi-a prescris medicamente pentru o lună, fără a mă dezbrăca sau pipăi...
Ca să vezi ce rapid s-a dezvoltat medicina!

 * * * 
O tânără vine la doctor cu un bebeluş în braţe.
TÂNĂRA: Domn doctor, cred că micuţul e bolnav. Deşi mănâncă bine, a pierdut 300g în ultima săptămână.
DOCTORUL: Nicio grijă, rezolvăm. Suge la piept sau îi daţi lapte praf?
TÂNĂRA: De la piept, domnule doctor.
DOCTORUL: Atunci vă rog să vă dezbrăcaţi ca să vă examinez.
Tânăra îşi dă bluza jos, îşi desface şi sutienul. Doctorul îi palpează sânii, o mulge, examinează îndeaproape sfârcurile şi, în cele din urmă, nedumerit, pune gura şi suge de la ambii sâni. Apoi, radios, pune diagnosticul:
DOCTORUL: Bineînţeles că slăbeşte copilul, dumneavoastră nu aveţi lapte, doamnă!
TÂNĂRA: Normal. Eu sunt mătuşa copilului!

sâmbătă, 28 septembrie 2013

The stone.. Piatra

EN: The stone

A wise woman who was traveling in the mountains found a precious stone in a stream.
The next day she met another traveler who was hungry, and the wise woman opened her bag to share her food.
The hungry traveler saw the precious stone and asked the woman to give it to him.
She did so without hesitation.
The traveler left, rejoicing in his good fortune. He knew the stone was worth enough to give him security for a lifetime.
But, a few days later, he came back to return the stone to the wise woman.
“I’ve been thinking,” he said. “I know how valuable this stone is, but I give it back in the hope that you can give me something even more precious.
“Teach me what you have within you that enabled you to give me this stone.”


RO: Piatra

O femeie inteleapta care calatorea prin munti a gasit o piatra pretioasa in albia unui parau.
A doua zi a intalnit un calator care era infometat. Femeia a deschis geanta pentru a imparti din mancarea ce o avea.
Calatorul infometat a vazut piatra pretioasa si i-a cerut femeii sa i-o dea lui. Ea i-a intins piatra fara ezitare.
Calatorul a plecat, bucurandu-se de norocul sau. Stia ca piatra valora suficient cat sa ii ofere securitate financiara cat pentru o viata intreaga.
Insa, cateva zile mai tarziu, el s-a intors la femeia inteleapta pentru a-i inapoia piatra.
- M-am gandit, spuse el. Stiu cat este de valoroasa aceasta piatra, insa o returnez in speranta ca imi vei putea da ceva si mai pretios. - Invata-ma principiile care te-au facut sa imi dai aceasta piatra.

Source/ sursa: http://paulocoelhoblog.com

marți, 17 septembrie 2013

"Dogs Dressed As Their Owners" by Sebastian Magnani.. "Caini imbracati precum stapanii lor" de Sebastian Magnani

EN: Dogs Dressed As Their Owners by Sebastian Magnani



Have you ever noticed that dogs look a lot like their owners and sometimes even have similar personality? Swiss photographer Sebastian Magnani decided to bring this idea to life with his photo series “Underdogs”. He created 8 whimsical diptychs showing how similar humans are to their canine friends.

Shown with hair, clothes and accessories, the funny portraits of dogs and their owners reveal a striking resemblance. On his website, Magnani describes the idea behind his project:

“So where does this striking resemblance between dog and owner come from? It is undisputed that the canines not only stir emotions and interest, but also our inner most needs. Dogs are considered loyal, selfless, trustworthy, life saving, fun and proud companions in a world where these values are gradually disappearing.”


RO: Caini imbracati precum stapanii lor de Sebastian Magnani

Ati remarcat faptul ca unii catei au o infatiseare asemanatoare cu a stapanilor si, uneori, au chiar o personalitate asisderea? Fotograful elvetian Sebastian Magnani a decis zugraveasca aceasta idee prin seria fotografica "Underdogs". El a creat 8 colaje fanteziste aratand cat de asemanatori sunt oamenii cu prietenii lor patrupezi.

Prezentati cu par, haine si accesorii, portretele amuzante ale cateilor si a stapanilor lor, dezvaluie o asemanare izbitoare. Pe site-ul sau, Magnani descrie idea din spatele acestui proiect:

"De unde vine aceasta asemanare izbitoare dintre caine si stapanul sau? Este indiscutabil ca patrupezii nu doar starneste emotii si interes, ci si unele dintre cele mai profunde nevoi. Cainii sunt considerati loiali, altruisti, de incredere, salvatori, amuzanti si insotitori de nadejde, intr-o lume in care aceste valori dispar gradual."

luni, 3 iunie 2013

Funny sign roads.. Indicatoare rutiere amuzante

EN: Funny sign roads
RO: Indicatoare rutiere amuzante

VA RUGAM STATI IN ARIA DE SIGURANTA
Nu stati, nu va asezati, sariti sau va sprijiniti de garduri.
Daca o sa cadeti, animalele s-ar putea sa va manance si 
asta s-ar putea sa le dauneze.
Multumim.

ZONA IN CARE EXISTA O INSTITUTIE CORECTIONALA
NU LUATI AUTOSTOPISTI

vineri, 26 aprilie 2013

EASY RELAXING METHOD.. O METODA USOARA DE RELAXARE A MAINII


EN: EASY RELAXING METHOD


1. Begin your relaxing ten minute hand reflexology treatment by pinching the tips of each finger and thumb of your right hand. Reverse and repeat this process on your left hand. The pressure applied to your fingers should be firm, but not painful. A few seconds for each finger tip will do.

2. After pinching the tops and bottoms of your finger and thumb tips go back to each tip and pinch them again, this time squeezing from side to side. Again, apply pressure, a little discomfort is okay. But, it is important not to inflict pain on yourself.

3. Combine steps 3 and 4 rubbing the tops and bottoms (above photo) and also rubbing the sides (step 4 photo) of each finger and thumb. Vigorously rub back and forth from the base to the tip.

4. Combine steps 3 and 4 rubbing the tops and bottoms (step 3 photo) and also rubbing the sides (above photo) of each finger and thumb. Vigorously rub back and forth from the base to the tip.

5. Grasp each finger (and thumb) at its base and tug firmly. Allow your grip to loosen slightly, graduating it from the base to the finger tip until your finger slips out of your grasp completely.

6. Using your thumb and forefinger firmly grasp the webbed area between your thumb and and forefinger of your other hand. Keeping a firm hold, tug at the skin gently until the fleshy web snaps away from your grasp. Repeat this process for the webbed-tween areas on all your fingers.

7. Rest the palm of your hand inside the palm of your free hand. Use your thumb to massage the back of your hand. Leisurely manipulate the knuckles and in between knuckle area first. Continue thumb massaging each area on the back of the hand.

marți, 2 aprilie 2013

Vik Muniz transforms trash into artistic treasure.. Vik Muniz transforma resturi fara valoare in comori artistice


EN: Vik Muniz transforms trash into artistic treasure


Brazilian artist Vik Muniz is well known for his ability to reincarnate various materials into highly detailed artworks. His latest iterations - currently being exhibited at the armory show in new york until the 10th of march, 2013 - repurposes scrap metal into a series of whimsical animals.
The winking of golden metal offcuts brings each piece to life, transforming an otherwise forgotten material into a series of meticulously crafted artworks - again reinforcing the skill of Muniz to transform trash into artistic treasure.


RO: Vik Muniz transforma resturi fara valoare in comori artistice

Artistul brazilian Vik Muniz este binecunoscut pentru abilitatile sale de a da o noua infatisare diferitelor materiale in opere de arta detaliate. Ultimele sale transpuneri - care au fost expuse la Armory Show in New York pana pe data de 10 Martie 2013 - dau un nou scop resturilor de metal care sub indemanarea sa iau forma unor animale excentrice.
Stralucirea metalului galben refolosit aduce la viata fiecare piesa, transformand un material care altfel ar fi uitat intr-o serie de opere de arta meticulos realizate - subliniind capacitatea lui Muniz de a recicla resturi fara valoare intr-o comoara artistica.   

luni, 1 aprilie 2013

Virgin launches glass-bottomed plane.. Compania Virgin lanseaza avioanele cu podeaua de sticla


EN: Virgin launches glass-bottomed plane
By Richard Branson - Apr 01, 2013


I’m thrilled to announce that Virgin has created another world-first with the introduction of the technology required to produce the world’s first glass-bottomed plane. This technological innovation coincides with the start of Virgin Atlantic Airways’ first ever domestic service to Scotland.

In 1984 we started the wonderful airline that is Virgin Atlantic. I am incredibly proud of yet another aviation breakthrough which has been years in the making. I can’t wait to experience the first flight for myself with my family and other natural born explorers.

2012 was a year of celebrating what is brilliant about Great Britain and I’m excited that in 2013 we are continuing this uplifting spirit by developing an experience that will enable Little Red passengers to appreciate the beauty of the British landscape. And with an unrivalled view of Scotland I hope this gives Scottish tourism an even bigger boost.

We hope to trial the glass bottom technology with other Virgin airlines in time and have asked other Virgin companies to support this innovative trial and launch our new domestic Scottish route. This really is a team effort from all corners of Virgin.

By Richard Branson. Founder of Virgin Group

And the question is.. it it an April food joke? 


RO: Compania Virgin lanseaza avioanele cu podeaua de sticla
Un articol de Richard Branson - 01.04.2013 

Sunt incantat sa va anunt ca firma Virgin a adus inca o noutate absoluta prin introducerea tehnologiilor necesare sa produca primul avion cu podeaua de sticla. Aceasta inovatie tehnologica coincide cu primul zbor domestic realizat de Virgin Atlantic Airways in Scotia.

In 1984 am infiintat compania aeriana Virgin Atlantic. Sunt foarte mandru de noutatea aviatica in a carei realizare s-a lucrat multi ani. Abia astept sa experimentez primul zbor imbreuna cu familia si cu alti exploratori nativi.

2012 a fost un al sarbatoririi a tot ceea ce este deosebit in Marea Britanie si sunt incantat ca in 2013 continuam in acelasi spirit, dezvoltand o experienta care va da posibilitatea pasagerilor avioanelor Little Red sa aprecieze frumusetea peisajelor britanice. Si sper ca privelistea de neegalat a Scotiei sa ofere ocazia turismului scotian sa inregistreze un ritm mai mare de crestere.

Speram ca in timp aceasta tehnologie sa fie aplicata si la alte rute Virgin si am cerut ca toate companiile care colaboreaza cu firma Virgin sa sprijine aceasta idee inovatoare si sa promoveze ruta interna in Scotia. Aceasta este o munca de echipa, la care au contribuit oameni din toate sucursalele Virgin.

Un articol de Richard Branson. Fondatorul Virgin Group

Iar intrebarea care este in mintile tuturor.. Aceasta este o gluma de 1 Aprilie?


duminică, 31 martie 2013

The shadows of Diet Wiegman's imagination are works of art.. Umbrele imaginatiei lui Diet Wiegman sunt opere de arta


EN: The shadows of Diet Wiegman's imagination are works of art 


Artist Diet Wiegman manages to sculpt mounds of irregularly shaped structures that are transformed into an intricately detailed silhouette when a light shines on it from a precise angle. Similar to the light and shadow sculptures of artistic duo Tim Noble and Sue Webster, Wiegman leaves audiences in awe with his puzzling ability to cast remarkably figurative shadows from heaps of seemingly abstract sculptures.

An oddly configured work that branches out unpredictably is, in fact, meticulously sculpted to cast a shadow that realistically resembles Michael Jackson. The King of Pop is resurrected with a simple spotlight aimed at the sculpture from a very specific angle. Similarly, Wiegman recreates the Venus de Milo, Atlas, and even Michelangelo's David. The visual artist also utilizes the effects of reflecting light off shiny surfaces.

Perspective is everything in Wiegman's sculptures, as can be seen in the video below where his Michael Jackson shadow sculpture (known as Shadow Dancing) is slowly rotated in front of a fixed light and paused briefly when the image of Jackson is revealed.


RO: Umbrele imaginatiei lui Diet Wiegman sunt opere de arta

Artistul Diet Wiegman reuseste sa sculpteze mormane de structuri neuniforme si sa le transforme intr-un mod complicat in siluete detaliate atunci cand lumina bate dintr-un anumit unghi. Asemenatoare cu sculturile realizate prin jocul de lumini si umbre de catre artistii Tim Noble si Sue Webster, Wiegman lasa audienta inmarmurita prin abilitatea deosebita de a proiecta umbre remarcabile din gramezi ce aparent sunt sculpturi abstracte.

Lucrari compuse din ramuri aranjate intr-un mod ciudat care, cu adevarat, sunt meticulos sculptate de a proiecta o umbra care, intr-un mod foarte realist, seamana cu Michael Jackson. Regele muzicii pop a renascut prin proiectia unui singur fascicul de lumina indreptat spre scultura dintr-un unghi foarte precis. In mod asemanator, Wiegman o recreaza pe Venus din Milo, Atlas si chiar Michelangelo lui David. Artistul vizual utilizeaza efectele lumii reflectate pe suprafete stralucitoare.

Perspectiva este totul in sculpturile lui Wiegman, asa cum puteti vedea in fotografiile si in inregistrarea video de mai jos unde umbra sculturii lui Michael Jackson (cunoscuta si ca Umbra care Danseaza) se roteste incet in fata unei surse fixe de lumina si face o scurta pauza atunci cand este vizibila imaginea lui Michael Jackson.

vineri, 29 martie 2013

Jan Vormann traveled the world repairing crumbling monuments with Lego.. Jan Vormann a calatorit in jurul lumii reparand monumente cu piese Lego


EN: Jan Vormann traveled the world repairing crumbling monuments with Lego

A German artist has spent three years travelling the world fixing crumbling walls and monuments using Lego. Jan Vormann, 26, has taken his project from its humble beginnings at an art fair in Rome and brightened up thousands of people's days with his brightly coloured plastic version of Polyfilla.
Mr Vormann said: "My favourite work was done in Berlin. I filled in the holes still left by guns and shrapnel from the Second World War. That drew people's attention to the Lego and hopefully they would ask themselves why the Lego was there".
LEGO artist Jan Vormann's art fills up cracks in the region of Sabina, Italy, as part of the contemporary art festival '20 Eventi' during 2007. Also in the Institute for Achitecture ARCAM in Amsterdam, Netherlands, during June 2009. Lego fills up the cracks in the walls of Yaffo in Tel Aviv, Israel, during 2008.


RO: Jan Vormann a calatorit in jurul lumii reparand monumente cu piese Lego

Un artist german si-a petrecut 3 ani calatorind in jurul lumii reparand crapaturile din peretii monumentelor sau simple cladiri, folosind piese Lego. Jan Vormann in varsta de 26 de ani a inceput acest proiect la o expozitie de arta din Roma si astfel a colorat privirile a mii de oameni prin piesele viu colorate de plastic.
Domnul Vorman a spus: "Lucrarea mea preferata a fost facuta in Berlin. Am reparat gaurile care au ramas de la impuscaturile si gloantele din al doilea razboi mondial. Acea lucrare a atras atentia oamenilor catre piesele de lego si sper sa se intrebe de ce piesele sunt acolo".
Artistul a reparat si crapaturile din regiunea Sabina din Italia, ca parte din festivalul de arta contemporana "20 de Evenimente", din 2007. De asemenea la Institutul de Arhitectura ARCAM din Amsterdam, Olanda, din iunie 2009. Bucatile de Lego au umplut si crapaturile zidurilor din Yaffo in Tel Aviv, Israel, in 2008.

miercuri, 27 februarie 2013

Follow Me by Osman Murad.. Urmeaza-ma de Osman Murad

Follow Me by Osman Murad
Urmeaza-ma de Osman Murad

EN: "Follow Me" by Osman Murad is, I must say, a very interesting photo project. Murad Osman photographed the chase in pursuit of his lover, and so, he offers us interesting scenes.

RO: "Urmeaza-ma" de Osman Murad este, trebuie sa spun, un proiect fotografic foarte interesant. Murad Osman a fotografiat calatoriile facute alaturi si urmandu-si prietena, astfel, oferindu-ne cateva cadre extrem de interesante.


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Statistici